Madeira – Portugal, mai 2025 – Ageless Travelers

O mic argipelag pierdut pe coasta vestica a Africii apare in topul destinatiilor turistice ca fiind o varianta a Paradisului. Prezentarea suna tare atragatoare asa ca ne-am hotarat sa luam insula la picior in urmatoarele 7 zile.

Insula principala, Madeira, la 5 ore de Romania daca ai zbor direct, ne-a intampinat cu soare si 20 de grade, o vreme care ne-a incalzit sufletul dupa luna mai deosebit de rece de la noi.

Ziua 1 – Funchal, capitala arhipelagului de peste 500 se ani

Marii exploratori portughezi s-au lovit de micul arhipelag destul de repede si desigur si-au infipt steagul pe aceasta minunata insula vulcanica.

Si tot in secolul 15 apare si orasul Funchal, care devine capitala insulei principale Madeira, oras care si azi si-a pastrat un aer puternic reto, strazile din orasul vechi avand pavajul cu pietre de rau. Si e minunat ca s-a pastrat orasul fara a fi alterat de modernul beton.

Centrul vechi este tare cochet, chiar daca micut si pe langa pietonalul Santa Maria, ca ale ei desene stradale

Gasesti desigur si nelipsita catedrala care e tare cocheta

Faleza e tare draguta, dar din ea o sa ma opresc la muzeul CR7. Daca este microbist stii deja despre ce vorbesc si daca nu esti nu te intereseaza acest muzeu 🙂 Am avut dubii daca sa-l vizitez, insa biletul fiind doar 5 euro am hotarat sa intru. Merita vizitat si numai pentru a fi absolut uimit de cate trofee poate castiga o singura persoana intr-o cariera sportiva. Chiar daca nu esti fan CR7 n-ai cum sa nu-i respecti performantele sportive. Si chiar merita sa aiba si statuia lui de ciocolata 🍫

Revenim in ultima zi a vizitei noastra in Funchal ca ne-a mai ramas cate ceva de vazut. Pana atunci ne-am delectat deja cu bucataria locala. Daca o sa fie tot asa, se anunta un festival gustativ.

De maine o luam la picior pe mult laudatele trasee de munte.

Ziua 2 – partea de est

Vereda da Ponta de São Lourenço este un traseu pe varful estic al insulei. Fiind dintre cele renumite este aglomerat pe masura, asa ca fi pregatit sa te “lupti” pentru un loc de parcare, daca ai masina inchiriata. Traseul este pe coasta oceanului si peisajele sunt foarte frmoase.

Traseul este complet expus, fara copacei care sa-ti ofere un pic se umbra, asa ca daca faci treseul vara fi pregatit, insa ai grija la vant ca fura palarii.

Cristo statue este varianta locala a celebrei statui braziliene. Si este plasata astfel incat sa o poti admira dupa ce cobori 200 de trepete.

Santana este … hmmm …. un grup de vreo 6-7 casute cu acoperis de stuf care apar ca highlight al insulei. Ce sa zic, nimic deosebit.

Vereda dos Balcoes este o plimbare in plat prin padure si care la final promite o panorama frumoasa desupra unei vai, asta daca nu sta norul agatat acolo exact cand ajungi tu 🙂

De vazut n-am vazut nimic din vale, dar macar ne-am bucurat de pasarele super prietenoase din zona.

Si cum alcoolul este la mare cerere peste tot, si trestia de zahar ocupa un sfert din culturiile insulei, era greu sa nu apara si o distilarie de rom. Si era foarte aglomerata – clar e o atractie turistica 🙂

Ziua 3 – prin padurile din patrimoniul UNESCO

Levada das 25 Fontes un traseu ce te poarta pe la cascade, pe malurile viaductelor pline cu apa rece si limpede si prin padurea unde copacii s-au simtit jucausi.

E un traseu destul de lung, 10km+, si care are ceva scari de coborat si urcat, insa frumusetea traseului merita efortul. Avantajul este ca cea mai mare parte mergi pe sub copaci, asa ca macar esti ferit de soare.

Si dupa o plimbare asa de lunga merge o baie in caldarile naturale formate de roca vulcanica, in micul satuc Porto Moriz. Ce-i drept noi nu ne-am imbaiat ca era inorat si cam rece 🙂

Ziua 4 – Deasupra norilor

Muntii Madeirei se inalta pana la 1800m deasupra oceanului. Ieri o patura groasa de nori s-a asternut peste ocean, insa a ramas atarnata undeva la 1000 de metri. Cum drumurile noastre ne-au purtat la inaltime am trecut prin patura de nori si am gasit soarele.

Levada do Caldeirão Verde este un traseu lungut de 13 km, insa doar in plat foarte bine amenajat. Amenajat pe buza unei stanci, prina padurea Laurissilva, are pe tot parcursul lui un canal amenajat de colectare a apei, levada, construit in sec XVIII si in care se balacesc pastravii.

Patru tuneluri a fost necesare pentru a asigura continuitatea traseului, si pentru a nu intrerupe firul apei.

“Caldarea” verde de la capatul traseului este uimitoare. Zona fiind una extrem de umeda si vegetatie este abundenta. Caldeirao pe langa ca este plina de vegetatie, are si o cascada care cade de la 100 de metri formand un mic bazin.

Pico Ruivo a fost a doua noastra alegere, ca am zis dupa atata plat sa ne si cataram un pic. Din nou un traseu foarte bine amenajat pe cel mai inalt varf al insulei, 1862m.

Chiar daca norii ne-au ascuns oceanul, au creat un spectacol alb.

Vulcanii Madeirei au fost hotarati sa creasca si sa formeze un peisaj abrupt cu multe vai si tocmai asta ii da frumuseata aparte insulei. Pana acum am tot vazut-o de jos insa de pe varf incepi sa intelegi de ce e asa de laudata insula.

Si daca tot am avut nori am profitat de ei 🙂

Ziua 5 – Descoperim din intamplare cel mai frumos traseu de pana acum

De dimineata am zis sa vedem ce e cu SkyWalk-ul mediatizat ca fiind pe una dintre cele mai inalte coaste din lume. Ce sa zic … e cam teapa. E o platforma foarte mica, foarte aglomerata si cu nimic deosebita de alte “miradouro” de pe insula. Macar a costat doar 3 euro intrarea.

Vereda do Fanal a fost urmatoarea noastra oprire, un trail destul de laudat asa ca am prornit pe el plini de optimism. Insa dupa vreo 2.5km ne-a murit entuziasmul asa am luat-o inapoi. Trail-ul e printr-o padure indigena, care e intr-adevar tare draguta, insa nu are variatiuni.

Levada do Alecrim insa ne-a adus bucurie maxima azi. Chiar daca traseul a fost tot de-a lungul canalelor de colectare a apei, racoarea drumului, padurea inconjuratoare , plimbarea pe coama si cascadele i-au dat tot ce aveam nevoie ca sa ne bucuram de frumusetea locurilor.

E pacat ca acest traseu nu e inclus in topul traseelor, sau poate ca e mai bine ca asa ne-am bucurat in liniste de el.

Si daca tot am trecut pe langa Camara de Lobos am zis sa vedem ce l-a inspirat pe Churchill sa-si exprime talentul artistic.

E dragut satuletul , dar nu ma pot impiedica sa nu ma intreb daca nu cumva inspiratia i-a venit de la delicatesele locale si de la minunatul vin de Madeira 🙂

Ziua 6 – de la 0 la 1800m in 35 de min

Madeira cu al ei mal vulcanic nu se poate lauda cu mult cautatele plaje cu nisip, asa ca problema s-a rezolvat prin creerea de diguri si importul de nisip din Maroc. Si uite asa gasesti cate un golf cu plaja cu nisip portocaliu si un loc bun de inotat, asta daca nu te deranjeaza ca apa are 20 de grade.

Santa Cruz este unul dintre cele mai vechi orase de pe insula, sec XVI, cu un centru super mic. Insa farmecul i-l da aeroportul care incepe unde se termina orasul. Insa si aeroportul este o perla arhitecturala, pista lui fiind construita pe piloni si autostrada trece pe sub ea. Asa ca daca vrei le poti combina – vezi in Santa Cruz cum aterizeaza avioanele si apoi treci pe sub pista.

Si cand te plictisesti de stat pe plaja o poti lua in sus pe munte.

Pico do Arieiro este al doilea varf ca inaltime al insulei si pana la el ajungi cu masina. Exista chiar si autobuz din Funchal care urca pana la el. Eu zic ca noi am avut si noroc si ghinion. Noroc ca a fost destul de liber, ghinion ca azi am dat de un nor ambitios care s-a luat la tranta cu varful si castiga ba el, ba muntele.

Traseul clasic era de la Pico Arieiro la Pico Ruivo, insa in august 2024 a fost un incediu care a distrus o parte din traseu, asa ca azi am facut doar o parte din el si zilele trecute cand am fost la Pico Ruivo o alta parte din el. Daca ai sansa, fa-l complet, dar fi pregatit pentru ca te solicita. Partea de azi e tare spectaculoasa, chiar si zarita pe franturi, printre nori.

Si seara, dupa un mic power nap, am zis sa vedem Funchalul by night. Poate din cauza ca nu e inca sezon, doar in centru mai era cate ceva deschis, insa e luminat dragut.

Si apropos, nu rata magazinul de conserve.

Ziua 7 – o ultima plimbare pe coasta Madeirei

Vereda do Larano a fost ultimul nostru traseu pe cararile acestei insule minunate. E un traseu care te duce pe marginea coastei nordice, unde daca ai rau de inaltime e bine sa stai aproape de stanca. Peisajul e tare frumos si ce m-a suprins a fost varietatea vegetatiei – multe flori, cu treceri de la tufe la copaci de peste 10 metei.

Ce ne-a placut in rest sa facem a fost sa urmam linia coastei nordice si sa vanam “miradouros”, descoperind astfel locuri foarte frumoase. Coasta nordica nu-i asa de populata ca cea sudica, e mai abrupta si mai salbatica.

Daca treci pe langa Vereda de Vargem poti opri sa vezi mica plantatie de bananieri si poate ne ajuti sa ne rezolvam disputa legata de cate banane sunt intr-un “ciorchine”.

Si maine e timpul concluziilor, insa inainte mai dam o fuga si pana la Gradina Botanica.

Concluzii si tips and tricks

Dupa 7 zile in Madeira pot spune ca e cea mai frumoasa insula pe care am strabatut-o, dar asta din cauza ca noi cautam muntii si excursiile outdoor.

Madeira e o insula care se ridica foarte brusc din ocean si are un relief foarte valurit cu multe vai si stanci.

Ce ne-a suprins este infrastructura insulei. 150 de tuneluri strapung insula in toate directiile, continuate cu viaducte. Se pare ca ei au stiut sa profite din plin de fondurile accesate pentru dezvoltarea infrastructurii.

Vegetatia si fauna indigena ii dau farmec insulei si vietatile sunt obisnuite cu omul. Noi am nimerit si sezonul florilor, asa cadaca vrei sa te bucuri de culori mai-iunie e o perioada bjna de vizitat insula. .

Recomand sa inchiriezi masina cu cutie automata; e o placere cu ea pe pantele pe care le ai de strabatut.

Poti plati cam peste peste tot cu cardul, insa daca suma e sub 15 e bine sa ai cash. Asa ca pune si ceva cash la tine.

Mergi pe traseele populare dupa-amiaza, mai ales daca ziua e lunga. E mai liber si gasesti si mai usor loc de parcare. La ora 10-11 e cel mai aglomerat. Asa ca ori devreme ori mai pe seara.

Site-ul Visit Madeira iti ofera detaliile necesare despre ce poti face pe insula.

Ne-am muta aici?

Nu, in ciuda traseelor, a climei si a mancarii, idee de insula nu ma incanta. Am impresia ca ma limiteaza si ma restrange. Si probabil nici nu vom reveni ca am cam vazut ce era de vazut.

Si cu asta gata; multumim de companie 🙂