Seychelles – februarie 2023 – Ageless Travelers

Sfarsitul anului 2022 si inceputullui 2023 a fost tare dificile pentru noi, asa ca dupa ce s-au mai linistit lucrurile i-am zis lui Horia “hai sa facem o aroganta!”. Asa ca am luat-o spre una dintre cele mai exotice zone, pe care cu greu am crezut ca o sa ajung sa le vad..

Zilele urmatoare vom explora unele dintre cele mai frumoase plaje din lume si paduri cu vegetati ecuatoriala. Sper sa va transmitem un pic din caldura de aici 🙂

Ziua 1 – un prim contact cu plaje care ma fac sa iubesc marea

Arhipelagul Seychelles are 115 insule, dintre care doar 3 sunt populate: Mahe, Prasline si La Digue. Restul, doar daca au devenit insule private.

Dupa un drum destul de lung am hotarat sa nu ramanem pe insula principala, Mahe, ci sa facem direct un salt pana pe Prasline. Asa ca din avion pe barca, si am ajuns Cote d’Or, o plaja cu cel mai fain nisip pe care l-am vazut vreodata.

Si am luat si primul contact cu abundenta de fructe locale, proaspat “cazute” din copac.

Curieuse island

Mica insula este rezervatie de broaste testoase. Si nu din oricare – ci din cele gigantice , invatate cu omul care vin la mangaiat si daca le dai de mancare vin dupa tine.
Asa ca am avut program de mangaiat si hranit broaste 🙂

Am si pupat una dar …. a ramas tot broasca

A fost simpatic ca ne-am asezat pe banca si broasca “tusti” langa noi. Da-i si mangaie broasca, vorbeste cu ea … si apoi i-am zis lui Ho sa-mi dea crema de soare. Brusc broasca incepe sa inalte capul. Deschid crema, capul vine “furtunos” spre mine. Pun crema pe mine si brusc broasca de 200 kg ridica laba pana la mine pe banca, moment in care am sarit in picioare si am luat-o la fuga. Na, ia de aici broasca!
Si cam asa fuge broasca 🙃

Insula adaposteste pe langa broaste si o minunata padure de mangrove. Este ceva aparte … si aici localnicii au facut alee suspendata ca sa nu afectezi natura. Si nici racii.

La pranz am avut BBQ local, care a fost pitoresc. Highlight-ul a fost ca am avut salata de mango cu peste.

Si excursia la insula rezervatie am incheiat-o cu o tura de snorkelling. Stiti pestii aia exotici de-i vezi in acvarii ? – ei bine aici au avut spatiu sa creasca si timp de o ora am admirat pestii in mediul lor unde erau unii cat capul meu 🙂
Si la baza insulei St Pierre stau pestii

Si cum am batut atata drum pentru a vedea unele dintre cele mai frumoase plaje, seara am mers la Anse Lazio (anse = plaja). Frumusetea deosebita a plajelor de aici e data de vegetatia care coboara pana in apa si de pietrele care ii dau un aer salbatic.

Noi am prins sezonul vantos, ca sunt ceva valuri, insa uimitor este ca in ciuda valurilor apa este extrem de limpede si calda. Eu care nu ma omor dupa apa, a trebuit Ho sa ma scoata cu forta 🙃.

Si ziua o incheiem cu savori locale.

Ziua 2 – hiking prin padurea ecuatoriala

Ziua de azi am dedicat-o plimbarilor prin padurea ecuatoriala.
Fond Ferdinand este una din cele doua rezervatii naturale ale insulei Praslin. Particularitatea lor este data de “coco de mare” sau mai plastic “fese cocos”.

Acest coconut este o planta endemica (adicatelea creste doar pe insula asta) si ar fi interzis sa scoti vreo nuca de genul asta de pe insula, fara acte oficiale.
Ce mi s-a parut foarte intersant este ca exista un copac de gen feminin care face fesele … a pardon nucile, si un copac de gen masculin care face pastai de genul asta.

In prim plan femela si in spate masculul

Polenizarea o fac insectele si geko, insa e faina povestea polenizarii. Cam lunga de spus aici, dar faina de ascultat de la ghidul parcului.

Nucile ajung pana la 30kg si sunt tare spectaculoase sa le vezi in padurea ecuatoriala unde copacii au frunze al caror diametru aiunge si la 4m.

Nu se mananca nucile. Miezul se exporta in China si din el fac nasturi😁 sau praf afrodisiatic. Miezul merge macat doar cand are nu a 7 luni, dupa se intareste. Cand nuca face 7 ani cade din copac.

Highlight-ul trackingului prin padure a fost view point-ul de unde ni se desfasoara in fata ochilor cateva dintre insulele arhipelagului.

Dupa atata miscare, intr-o clima inabusitoare si cu umiditate foarte ridicata , (noapte trecuta a plouat cu galeata non-stop) ne bucuram de mancarea locala. Eu am ales Tranditional Creolle chicken – numele populatie indigene este Creolle si la fel se numeste si limba lor. Ho a mers pe peste , ceea ce nu e o surpriza ca el ar manca doar peste, insa a fost desosebit pentru ca era asezonat cu mango. Oricum pe aici trebuie sa ai grija sa nu-ti cada mangoul in cap.

Si cum altfel sa incheiem ziua daca nu tot pe plaja 🙂

Asa ca seara ne plimbam pe plaja de 1km, Cote d’Or, si ne batem cum racii iesiti si ei la plimbare.

Maine schimbam insula.

Ziua 3 – Insula La Digue

Azi ne-am mutat de pe insula Praslin pe La Digue, a treia insula ca si populatie din arhipelag si a patra ca marime.
Insula este absolut minunata!
Praslin e … hmmm … nici nu stiu cum sa o descriu. Are plaje minunate, padurea, pasari se tot felul si cam atat. Ca si turist nu-ti ofera prea mult.
Insa La Digue e o incatare si are un alt vibe inca de cum debarci in port.

In primul rand nu prea sunt masini, aici te misti cu bicicleta. Strazile sunt largi si poti sa strabati linistit insula de la in capat la altul si sa te opresti unde iti place. Asa ca asta am facut si noi, am luat biciclete si ne-am lasat purtati de drumurile insulei.

Am descoperit plaje minunate, unde eram doar noi, si cocotierii.

Si plaja asta are nisipul roz. Din poza nu se vede prea bine, asa ca ramane sa ma credeti pe cuvant.

In apa am stat ca broastele pentru ca oceanul era suparat, insa intre noi si ocean era o bariera naturala, asa ca s-a format un bazinas cu apa de vreo 30 de grade si juma de metru. Ne mai lipsea doar ratusca de plastic.

Anse Cocos este una din plajele faimoase de aici, compusa de fapt din 3 plaje. Se ajunge de la una la alta doar prin escalada prin padure, iar la umltima am ajuns dupa o plimbare si catarare prin padure de vreo 20 de min.
Primele doua nu pot zice ca-si merita scorul,

insa ultima plaja isi merita ratingul de 9.8.
Din pacate noi am ajuns doar pe la 17:40 si cum aici se intuneca la 18:30, am facut doar poze, ne-am dat uta un pic si am plecat.

Am pedalat spre casa mai mult pe intuneric, dar problema nu a fost asta, cat ca tot mergeam pe contrasens si ne incurcam in alti biciclisti. Astia conduc pe partea gresita a drumului 🙂

Cat despre mango? Nu cred ca o sa ma satur de el. Am si nimerit in plin sezon si e mango peste tot, de trebuie sa ai grija pe unde calci.

Ziua 4 – Anse Source d’Argent

Ziua de azi am dedicat-o in intregime uneia dintre cele mai frumoase plaje din lume, si asta o zic topurile internationale, nu eu.
Asa ca la 9 dimineata am pornit-o spre Source d’Argent, bucurandu-ne din nou de frumuseata pistelor de biciclit.

Si inspirati de numele plajei, localnicii percep o taxa de 11 euro ca sa ajungi la plaja. 🙃
Cat despre plaja … ma bucur ca exista astfel de locuri minunate de care sa ne putem bucura, o combinatie de vegetatie bogata care coboara pana pe plaja, nisip extra fin, pestisori de diverse culori si stancile care modeleaza malul.
Plaja este de fapt o salba de plaje, iar la unele dintre ele ajungi doar prin apa, la reflux fiind desigur cel mai usor.

Cum am stat toata ziua pe plaja ne-am bucurat si de reflux, care cand s-a retras apa a creat o gramada de bazinase pline de pesti. E minunat sa-ti zburde pe la picioare bancuri de pesti viu colorati, dar si sa vezi tot felul de vietati ciudate.

Si Ho si-a gasit si propria lui caldare cu apa calda si limpede.

La flux, plaja se schimba complet, si oceanul cucereste plajele idilice. Plaja noastra, adica asta (sper ca ati sesizat ca am luat-o in stapanire) care asa arata la reflux

a fost complet acoperita de valuri. Cu toate astea oceanul nu ia cu el minunatul nisip rozaliu de aici.

Plaja are scorul 9.8. Pana la 10 cred ca e faptul ca intrarea in apa e printre corali, asa ca fara papuci de apa e mai greu.

Din pacate la apus au fost nori, ca bine-nteles ca ratingul plajei include si apusul. Pentru noi, next time.

Si ca fapt divers, azi prin oras ne-am intalnit cu o broasca testoasa gigant. Fiecare sat cu animalele lui 🙃

Zilele 5 & 6 – Mahe

Ziua o incepem foarte devreme – stam in Mahe intr-un loc tare frumos si cu o cazare tare cocheta in varf de deal. Cu toate astea la 5 dimineata am manca cu cea mai mare placere o supita de cocos 🙂

Mahe, fiind cea mai mare insula, iti ofera si altceva decat plaja, mai ales ca are 900m inaltime si aceeasi vegetatie ecuatoriala.
Noi ziua asta am dedicat-o plimbarii prin jungla insulei pe un traseu nu foarte lung dar cu elevatia de 600m.

Care la final ne-a rasplatit cu o panorama asupra partii de vest a insulei (am ajuns cand era refluxul si e frumos sa vezi cat de mult se retrage oceanul).

Bucataria creola e meniul nostru de seara

curry din fructe de mare
Ton cu linte
Salata de papaya
si le insotim cu un rom Takamaka.

Si desertul arata asa 🙂 . E in principal cocos.

Brandul local pe care l-am gasit puternic popularizat aici este Takamaka, romul local. Reclamele la el sunt mult mai agresive decat cele la brandul local de bere, Seybrew. Asa ca am zis sa mergem sa vizitam distileria 🙂

Sunt dragut organizati pe partea de marketing, pentru ca au trei tururi gratuite organizate zilnic si iti arata locatia, iti povestesc despre brad, de unde aduc trestia de zahar si diversele arome.

Si la sfarsit poti opta pentru o degustare a gamei lor destul de largi si care desigur are si gama care e gata in cateva zile

Si cea maturata, premium, care sta mai multe zile la butoi, si la care pana si eu care nu ma pricep am putut simti diferenta fata de cele regular.

Plaja Anse Royal este tare frumusica, insa ii lipseste nisipul care m-a incantat atat de tare pe celelalte insule. E simpatic ca m-a intrebat Ho ce mi-a placut cel mai mult din excursia noastra si am raspuns “nisipul” 😁. E ciudat ca pe Mahe, insula care e la o ora de Praslin si La Digue, nisipul este diferit. Are si Mahe plaje frumoase pe care merita sa te pierzi si mai ales sa prinzi atat refluxul cat si fluxul ( se schimba mult peisajul), insa pot parea banale dupa ce vezi plajele de pe Praslin si La Digue.

Si cu asta cam ajungem la final. Maine o luam spre casa, asa ca tragem concluziile si raspundem la intrebarea “Ne-am muta aici?”.

Concluzii

In 1742 francezii au descoperit insula Mahe si abundenta locului i-a facut sa revina, cand au adus cu ei si ceva sclavi. La un moment dat erau pe insula 60 de albi si 500 de africani (nu am voie sa zic cuvantul ala cu n.gru).

Insula a fost si ascunzatoare a piratilor, si legendele mai ii indeamna pe unii visatori sa caute comorile de mult ingropate.

Pana la cucerirea engleza, in perioada lui Napoleon, insula a devenit loc de exil pentru cei de aveau ambitii politice. Cand nu erau cuminti ii trimiteau aici. Si noi acum platim o gramada sa stam o saptamana.

Cucerirea britanica a fost rapida – doua barcute s-au intalnit in largul insulei, ai facut schimb de ghiulele vreo juma de ora si cum francezii au ramas primii fara ghiulele insulele au devenit britanice.

Ma rog, asta e povestea romantata, ca de fapt preluarea s-a facut ca urmare a infrangerii lui Napoleon.

In 1976 insulele isi declara independenta, dar ce mi se pare mie fascinant este ca populatia pare a fi doar creola. Albii par a fi disparut complet. Si uite asa, urmasii sclavilor se bucura de unele dintre cele ai frumoase insule din lume, care pana la descoperirea lor de catre francezi erau teritoriul testoaselor.

Cam atat despre istoria locului . Acum –

Costurile – de obicei nu prea vorbesc despre ele, pentru ca fiecare isi are propria unitate de masura. Insa, poate si din cauza ca ma asteptam ca aici lumea sa fie saraca, si in consecinta preturile sa fie mici, am fost tare surprinsi sa constatam ca e aproape ca-n nordul Europei.
Un pranz constand intr-un fel de mancare si o bere, ajunge la restaurant usor la 300 de lei.
Asa ca am cautat care e salariul mediu aici: cat credeti? Peste 2000 de euro. O bulina in plus pt ei.

Oamenii – super chill! Fara gluma. Cred ca sunt cei mai relaxati oameni pe care i-am vazut ever, mai ales pe Praslin si pe La Digue. Si cred ca unul dintre motive e ca ei n-au fost invadati de marile branduri care sa le bage constant in cap ca le lispeste ceva.
Seamana foarte mult cu imaginea Bob Marley. Foarte multi au coafuri rasta si asculta reggae. Nu am vazut nici macar odata un localnic care sa mearga grabit.

Pasarile – nicaieri n-am vazut atatea pasari ca aici. 24 din 24 le auzi constant ciripitul, indiferent unde esti. Chiar si cat esti in apa ai ciripit continuu de pasari. Din pacate n-am reusit sa pozez decat cateva.

Ca si experiente indedite, mentionez plimbatul cu autobuzul. Cum la taxi ne cereau “doar” 15 euro pentru o cursa de 7km, am zis “traiasca transportul in comun!” pe care l-am folosit zilnic. Insa cand m-am urcat in autobuzul asta m-a busit un ras…

Insa mi-a placut tare mult experienta transportului local. Am avut ocazia sa observ oamenii, sa vad cea mai variata gama de coafuri si sa le pipai parul 😉 (am surprins doar cateva ca mi-a fost jena sa-i pozez).

Din capitolul – “Cum stii ca esti norocos?” Pe insula La Digue, la nici 10m in urma noastra a cazut chestia asta din copac, exact pe unde am trecut noi. Daca suntem pisici, unul dintre noi si-a pierdut o viata.

Si nici nu ma mira ca le plac bananele. Sunt minunate si au aici o abundenta de fructe. La ei mangoul e pe jos ca merele la noi.

Ne-am muta aici? Nu!
Soarele este foarte puternic si eu si caldura nu facem casa buna. Si bine-nteles ca in stilul nostru clasic ne-am ars bine pe gat si pe fata din prima zi.
Nu cred nici ca am reveni. Ne-a lipsit aici experienta culturala. Cum ei sunt un popor nou format, nu i-am simitit avand o identitate a lor.
Insa sunt cei mai calzi si mai primitori oameni din cate popoare am cunoscut pana acum. Ne salutau pe strada, daca li se parea ca avem nevoie de ajutor sareau imediat, daca intrebam ceva sunau pana aflau raspunsul, zambitori si cu muzica buna. Singura nota foarte mica le-o dau taxicarilor. Dar am inteles ca incearca acum guvernul sa reglementeze si asta, ca daca cauti pe forumuri majoritatea turistilor reclama aceasta problema.

A meritat excursia? Categoric DA!
The Seychelles au experiente minunate de oferit, si asta o zic eu care nu ma prea innebun dupa mersul la mare.
Si cu asta va pupam cu drag si multumim de companie!