Ageless Travelers

Tara Polului Nord, a lui Mos Craciun si a aurorei boreale. Toate aceste promisiuni ne-au dat curajul sa infruntam frigul nordic.

1. Ziua 1 – Helsinki
2. Ziua 2 – Acasa la Mosu’
3. Ziua 3 – Rovaniemi
4. Ziua 4 – Santa Park
5. Ziua 5 – prin orase finlandeze
6. Ziua 6 – Soumelinna
7. Concluzii

Ziua 1 – Helsinki

Si am aterizat la Helsinki intr-o zi in care temperatura se anunta ok, doar -3 grade. Ok as zice sa te plimbi, asta insa daca nu ai doua nopti nu prea dormite la activ si daca nu bate un vanticel care sa se strecoare frumusel prin orice gaurica din tesatura hainelor.
Natiunea finlandeza este una destul de recenta si poate de aceea si arhitectura orasului este lipsita de farmecul oraselor care s-au confruntat cu multiple schimbari.
Orasul are un farmec al lui, am vazut doar centrul azi, fara insa a excela. Poate daca nu eram asa infrigurata imi placea mai mult, ca Horia tot zicea ce mult ii place.

Ca orice oras important, nelipsita catedrala este la loc de cinste. Mi-a placut insa simplitatea interioara a bisericii, de un alb care te imbia sa stai si sa te bucuri de liniste.

In Perioada asta, a lunii decembrie, imi place sa ma plimb si sa vad orasele imbracate de Craciun. Un plus de lumina care inveseleste zilele reci de iarna.

La targul de Craciun ne-am delectat cu supe traditionale – Horia de somon si eu de ren. Dap – ren si am de gand sa incerc si friptura de ren care se pare ca e foarte buna.
Ca bautura calda localnicii se delecteaza cu glogi, un soi de suc cald in care poti pune si alcool.

Mereu am considerat ca daca vrei sa-ti faci o idee despre nivelul de trai al unui oras, vezi ce fel de magazine au.
Din ce am citit, Finlanda este ruda saraca a nordicilor, insa magazinele lor sunt cele mai faine pe care le-am vazut. Si pot spune ca am vazut cateva din tarile bogate ale lumii.
Mall urile lor centrale sunt gen ca la noi, ca si prezentare, dar de 10 ori mai mari, mai curate, mai luminoase. O sa ma documentez sa vad care e venitul mediu aici.

In seara asta am luat-o spre nord, spre Rovaniemi, ca ne asteapta Mosu’. Am zis sa vedem daca se poate si mai frig.

Si asta e camera noastra la noapte.

Sa tot mergi cu trenul.

Pe maine 😴

Ziua 2 – Acasa la Mosu’

Ieri am plecat din Helsinki cu juma de ora intarziere. Ho l-a intrebat pe controlor la cat estimeaza ca ajungem. A fost tare simpatic controlorul ca ne-a zis “La timp, ca de obicei pleca cu juma de ora mai tarziu, dar recuperam” ;).
Desigur ca am vrut sa-l intreb de ce nu modifica ora de plecare, dar am zis sa lasa pe alta data provocarile.

Si a avut dreptate, am ajuns la timp in Rovaniemi.
La 7 am vocea controlorului ne-a trezit suav in microfonul de la pat. M-am uitat pe geam si ce sa vezi: zapada, zapada, ren, intuneric, zapada …. Barrrr se pare ca e cam frigut.
Cand ma uit la Ho ca sa vezi, isi tragea pe el chilotei cu manecute. Brusc am realizat ca funduletul meu merita asta asa ca l-am intrbat pe Ho cu o voce dragalasa “cate perechi ai?”, “3” a raspuns. Eu i-am zis “Gresit, ai doar doua”.
Si in final am fost fericita de formele mele voluptoase ca s-au potrivit bine cu chiloteii cu manecute a lui Ho.
Apoi am inceput saga hainelor luate: tricou, bluza, dau peste maieu asa ca iau de la capat: maieu, tricou, bluza termica columbia luata special pt nord, hanorac si jacheta. Ce sa vezi am uitat de pantaloni. Stati linistiti n-am stat doar in chilotei cu manecute, mi-am luat si pantaloni de iarna.
Si am fost gata sa cobor in minunatul nord.

Cam asa ne-a intampinat Rovaniemi la ora 9 dimineata. Strazi cu strat de zapada permanent pe ele, lumina in scadere, insa fara vantul care m-a zapacit in Helsinki. Se pare insa ca zapada e putina anul asta, de obicei era cam 1m de zapada. Chiar sper sa ninga si sa continue sa fie asa.

Am sarit in aurobuz si am mers sa-l vedem pe Mosu’.
De peste 15 ani voiam sa-l vad la el acasa caci mereu mi-a placut Craciunul si magia lui.

Dar desigur nu e chiar asa – casuta e intr-un mini satuc inconjurata de alte casute, dar in interior e amanajata ca un mic atelier cu livrare de cadouri.

Si am stat frumos la rand sa facem poze cu Mosu’.

Desigur ca noi n-am putut sa ne facem poze cu el 🙂
O elfa face poze, se inregistreaza vizita si apoi desigur pentru un pret “modic” poti cumpara materialele.

Si daca vrem toate cele 8 poze + integistrarea le putem cumpara de pe net pt doar 85 de euro.

Si Mosu era izolat de noi de un geam “scuipat proof” si cum era integistrat mi-a facut semn sa tac cand am vrut sa vorbesv cu el, ca avea de zis speach-ul pentru inregistrare :)))))

In rest satul e dragutel, nu mare lucru de facut in el. Magazinele clasice de balarii pe care le gasesti peste tot
Dat cu sania trada de reni – de 18 la 70 euro, depinde de distanta. Vazut caini haski in custi 10 eur samd

Insa ce a fost cel mai tare este ca avea mosu concurenta. Mai exact l-am mai gasit si in alt loc din say – cu aceeasi reteta. N-am mai intrat sa-l vedem ca mi s-a parut cam aiurea. Cred ca o provocare pentru parinti sa le explice copiilor de ce sunt doi.

Pt 5 euro poti sa o vezi si pe Mrs Craciun 😉

Farmecul locului este ca aici poti trece peste cercul polar

Am avut noroc de o lumina speciala azi creata de un apus minunat si apoi satucul si-a aprins luminile de seara.

Si astea le-am apreciat la o temp constanta de -11

Insa in lipsa vantului a fost doar un pic racoare.

Si dupa Mos, am plecat sa vanam aurora boreala.

Azi-noapte am avut noroc de cer senin, un cer plin de stele, un cer inghetat care lumina ireal zapada ce ne scartia sub talpi.
Luna n-am avut, ceea ce a fost ffff bine ca s-a vazut cerul mai frumos.

Am cumparat experienta de vanat aurora, pentru ca se vede bine din zone fara poluare luminoasa. Pachetul excursiei este facut sub forma de experienta, asa ca se face un foculet, se prajesc niste carnaciori si se incalzeste ibricul pe gratar. Parca cele -15 grade se pierd undeva in peisajul incremenit si complet tacut.

Finlanda are peste 200000 de lacuri, asa ca am popsit langa un lac complet inghetat. Ideea e foarte buna ca asa ai deschidere sa vezi cerul, fara sa-l mai ascunda vegetatia.
Gheara scrasneste sub talpi cand calci pe ea si zgomotul se propaga puternic prin noapte nemiscata. E o senzatie aparte si parca cu greu iti stapanesti nevoia de a o lua la fuga spre mal.

Si, asa norocoasa cum sunt, aurora si-a facut aparitia.
Aurora este temperamentala si cu toane, apare sau nu, sta 5 minute sau cateva ore, se intainde pe tot cerul sau e doar sub forma cozii vulpii de foc care alearga din Laponia in Siberia (povstea locala).

Insa, din pacate exista si un insa, aurora nu o vezi cu ochiul liber asa cum aparea ea in poza. Probabil stiti ca aurora e formata din particulele vanturilor solare care patrund in atmosfera. Si vantul nu-l vezi 🙂
Cam asa e si cu aurora – ceea ce vezi cu ochiul liber e o lumina mai puternica pe cer, ii vezi forma si o vezi unde se misca, insa culoare perceputa e una alba.
Culoarea verde apare doar pe camera cand faci poze cu expunere de 3-5 sec.
Norocul nostru ca cei cu care am facut excursia au venit pregatiti si ne-au facut ei poze.

A meritat experienta?
Categoric.
Chiar daca nu vezi aurora asa cum te astepti, bucuria a fost foarte mare, salbaticia locului, frumusetea cerului si miscarea aurorei pe cer toate sunt o combinatie minunata.

Ziua 3 – Rovaniemi

Azi aveam in plan sa mergem in Santa Park, dar din cauza unor incurcaturi cu autobuzul am ramas in Rovaniemi.
Ne-am plimbat un pic pe o minunata temperatura de -16 cu un pic de vantulet.
Cum planul era sa stam inside, nu mi-am tras izmenele de vreme rea pe mine si tare am regretat.
Se pare ca azi am prins cea mai friguroasa zi a sezonului 🙂

Printre atractiile orasului se numara muzeul.
Plini de scepticism zis hai sa-l vedem ca e inside 🙂

De ce scepticism? Istoria n-a fost prea blanda cu oraselul Rovaniemi.
Laponia are in jur de 300’000 de locuitori dintre care 40’000 in Rovaniemi.

Insa, in timpul WW 2 , finlandezii au colaborat mai cu nemtii care au stationat in zona, exploatand minele de nichel.
In ‘44 finlandezi s-au aliat cu rusii si le-au cerut nemtilor sa plece. La retragere nemtii au vrut sa distruga caldirile publice, insa in gara aveau garituri cu armament care au explodat. Explozia a cauzat incendii puternice ale locuintelor din lemn. 90% din oras a fost distrus.
Asa ca tot ce vezi acum e nou. Impresia pe care mi-a lasat-o orasul e de flat and quite.
Linistea e intr-adevar coplesitoare cand vii din Bv si stai ca mine in zona centrala.

Asa ca, revenind la muzeu, ne-am zis: un orasel mic ce muzeu poate sa aiba?
Doar un muzeu pe doua etaje cu interactivitate si creativitate in a surprinde frumusetea nordului Europei.

Si asta micu a stat frumos la poza

Dupa ce am incercat supa de ren, pizza cu ren (ha – precis ca la asta nu va asteptati), azi am hotarat sa mergem la restaurantul de fite din sat.
Am gasit intr-o revista locala reclama la restaurantul Nili care se lauda ca e vechi
de 15 ani.
Sincer m-a busit rasul cand am vazut ca se lauda cu asta. Apoi am deslusit misterul. Se pare ca pana acum 15 ani finlandezii nu concepeau sa mearga la restaurant. De ce ar da bani pe ceva ce se poate manca si acasa?
Apoi, odata cu dezvoltarea turismului au inceput si ei sa frecventeze restaurantele.
Revenind la restauranul nostru, ne-a surprins foarte placut.
Cochet si cu aspect local. Am avut si noroc ca am gasit masa, ca dupa noi fara rezervare nu prea mai gaseai masa

Si desigur ne-am axat pe specialitatea locala -renul.
Daca aveti tendinta sa va revoltati “cum sa mananci ren, ca-i asa de dragalas?” eu va zic doar sa va ganditi la el ca la o vaca locala.

Ce e simpatic la localul asta, e ca-ti aminteste de faptul ca Finlanda e o tara super gay-friendly.
Sau asa mi-am tradus eu semnele de pe usile de la baie. Ca acum si barbatul poate umbla linistit in fusta daca asa se simte bine si asta putea crea confuzie cand voia sa foloseasca baia.
Asa ca problema “ce toaleta sa folosesc” a fost transata foarte clar.

Si ce ne-a uimit azi e cat de rapid se scurteaza ziua. Azi s-a intunecat pe la 2 juma fata de 3 in ziua precedenta. Si Cam asa e lumina la 9 juma dimineata, intr-o zi cu ninsoare. Nice vibes 😊

Ziua 4 – Santa Park

Azi parasim Nordul si pentru o zi mergem doar un pic mai la sud, in Kemi.
Inainte insa am zis sa mergem sa vedem si Santa Park. Am zis ca daca Santa a fost parte din motivul vizitei noastre aici sa bifam tot pachetul 🙂

Parcul este sapat intr-un deal, ceea ce-i da un farmec aparte: este complet in-door si mai ales nu trebuie asa de mult incalzit.
Locul e populat de “elfi” care sunt tare veseli si primitori.
Ideea e tare draguta si axata pe mos si elfi.

Din notiunea de parc de distractie are doar un trenulet micut

In rest cateva activitati – elf school care ne-a placut si am primit si certificat de absolvire 🙂

Un show clasic de gen acrobatic si desigur Mosu’ care era , ce sa vezi, si aici.
Asta a fost in schimb mai simpatic si am stat mai mult la povesti, insa desigur tot prin geam.

Si cateva cuvinte despre nordul Europei.

N-am apucat sa-l savuram prea mult, ca n-am avut masina. Am reusit azi sa ne plimbam un picut prin padurea Boreala, care se intinde din Alaska pana in Siberia.
Azi era o zi faina de plimbat, care la -10 si cu ninsoare avea un farmec aparte

3 tipuri de copaci o compun: bradul, mesteacanul si pinul comun. Bradul e exploatat mult in ultima vreme pentru a face ambalaje din el, mesteacanul e folosit pentru foc si pinul pentru constructii

Ce m-a surprins sunt strazile constant acoperite de zapada si pe alocuri chiar alunecoase.

Nimeni nu dadea cu nisip pe strada. Pe trotoare mai erau pietricele.
Si ce sa vezi, supravietuiesc asa toata iarna fara sa se planga.

Cu temperatura am fost chiar bine. Ieri a fost mai dur si cand eram pe cale sa ne plangem ca ne taie vantul la fata aparea cate unul din asta

Asa ca i-am admirat pentru adaptabilitate.
Trotoarele sunt largi si le curata cu plugul asa ca au conditii sa foloseasca bita tot anul 🙂

Si am dezlegat si enigma masinilor aparent puse la incarcat

Au adaptat masinile sa aiba sistem care sa tina motorina/benzina “calda”, sa nu inghete. Ingenios as zice eu.

Cat despre lunga noapte … e amuzant ca am experimentat anul asta si ziua continua cand in iunie la miezul noptii beam bere si admiram soarele pe cer. Aveam atunci probleme mari sa ne bagam la nani.
Aici e un pic pe dos – avem probleme mari sa tragem de noi sa NU mergem la nani 🙂
De pe ora 3 – 3 juma deja e bezna si ne vine sa mergem in camera.
Dimineata tot asteptam sa se lumineze sa ne trezim. E fost ciudat sa luam micul dejun pe intuneric.

Ziua va continua sa scada pana pe 21 cand va fi lumina aprox 2h.

Insa Nordul merita revazut. Cred ca vom reveni vara sa ne bucuram de natura.
Linistea de aici si padurea sunt foarte atragatoare, mai ales daca iubesti genul asta de aventura.

Ziua 5 – prin orase finlandeze

Kemi – un oras incremenit, un oras in care nu se intampla nimic si in care poti foarte usor, cel putin iarna, sa incepi sa suferi de agorafobie.
Ieri seara pe la ora 6 eram cam singuri singurei intr-un oras despre care i-am spus lui Ho ca-mi pare a fi oras minier. Haios e ca am gasit apoi ca economia locala se bazeaza pe minele de cupru din zona.
Probabil ca va intrebati “ok, ok, dar cum de ai ales acest oras?”.
In primul rand mi-a placut viluta pe care am gasit-o sa o inchiriem 😂. Excelent criteriu de alegere a unei destinatii de vacanta. Dar stati sa va arat 🙂

De mult mi-am dorit sa stau intr-o cabanuta cu tavan de sticla si sa ma uit la stele.
Ce am uitat sa iau in considerare e ca pe aici mai si ninge. Cand am ajuns s-a urcat Ho pe acoperis si a curatat zapada asa ca pentru vreo 10 min am putut admira ceva cetos, ca asta era tot ce se vedea. Dimineata asa arata tavanul

Acum nu va imaginati ca nu am cautat ce poti face in Kemi. Am gasit Snow Castel, un celebru Icebreaker cu care poti sa te plimbi prin Golful Bothnia si sa vezi cum sparge gheata.
Ce am aflat dupa ce am ajuns e ca astea sunt functionale doar din ianuarie 😂

Asa ca am luat oraselul la picior Si aici cred ca am inceput sa avem acel sentiment de spatiu imens, de pustiu, de o lume uitata si incremenita intr-o mare de alb.

Mi s-au parut minunati pescarii la copca

Insa biserica e roz 💗. Incuiata bine, dar roz.

Asa ca, cuprinsi in pic de disperare (si de foame ca nici macar unde sa manca n-am gasit) am inceput sa cautam modalitati de evadare, ca dintr-o data timpul pe care-l aveam de asteptat pana la ora 19, cand aveam trenul, ni s-a parut un cosmar, mai ales ca dupa ora 6 nu mai aveam nici macar unde lasa bagajele.

Si ne-a salvat mersul trenului noastru, care ne-a spus ca dupa Kemi opreste in Oulu.
Vorba lui Ho, numele asta e unul capcana la concursurile de gen “cine stie castiga”, intrebarea fiind “In ce tara e Oulu: Hawaii / Costa Rica / Fiji / Finlanda?”. Cred ca Hawaii era raspunsul favorit.

Asa ca am dat un Google rapid si am aflat ca Oulu are peste 200000 de locuitori, e centru universitar puternic, hub IT… asa ca am luat primul tren si bine am facut.

Un oras destul de animat, dragutel, fara o arhitectura speciala dar in care am gasit casute dragute si cochete.

L-am gasit si pe Bobby , statuie reprezentativa pentru oras. Asa se numeau cei care patrulau orasul.

Probabil pentru ca e centru universitar biblioteca nu dezamageste.

Si nelipsitele biciclete si biciclisti

Asa ca Oulu ne-a salvat ziua. Cu toate ca trebuie sa recunosc ca intinderea alba din Kemi a golfului inghetat a fost o experienta in sine, cel putin pentru noi oameni de munte.

Noaptea asta o petrecem in tren. Este a 4a deplasare pe care o avem in Finlanda cu trenul. Doar in una din cele 4 am plecat la timp 🙂
Asta ca sa nu ne mai plangem ca doar in Ro intarzie trenurile.

Ziua 6 – Soumelinna

Si azi am revenit in Helsinki, unde vezi oameni pe strada 🙂
In Kemi nu prea eram decat noi, in Rovaniemi am vazut mai multi si pe la 11 noapte, isi plimbau cainii. N-am prea vazut caini imbracati. Si pareau sa fie ok.
In Oulu era lume in ciuda celor -14 grade 🙂
Azi in Helsinki ne-am bucurat din nou de tare putine grade accentuate de un vanticel placut dinspre mare 🤪

Am luat-o de dimineata vaporasul spre Soumelinna, cetatea construita de suedezi pe 4 insule invecinate cu Helsinki. Scopul fortaretei era de avanpost impotriva rusilor.
Finlanda a apartinut de Suedia pana in 1808 cand, in urma razboiului Ruso-Suedez, a fost cedata Rusiei.
In 1918 Finlanda si-a declarat independenta si a devenit stat de sine statator.

Soumelinnia ne-a aparut in fata prin ceata marii, si sincer e prima data cand am vazut ceata pe mare.

Insulele sunt in continuare locuite, avand 800 de locuitori permanenti

Nu cred ca as reusi sa locuiesc aici. Insulele arata in continuare ca o cazarma militara. Zidurile vechi ii dau farmec, insa suficient sa vii si sa pleci.

Nu ca lasati inselate de poza cu soare. Azi Ho a folosit incalzitoarele de maini, ca nu a rezistat fara.
Aici ziua e mai lunga decat in nord, distanta din Helsinki si Rovaniemi e de 800km si asta se traduce intr-o zi cu doua ore mai lunga.

Reveniti in Helsinki am mai strbatut orasul, incercand sa-i prindem esenta.
In continuare imi pare un oras construit in sec XIX.

Azi reusim sa ajungem la sauna, ca doar nu era sa plecam de aici fara a bifa sauna finlandeza.
Cum ne-a zis cineva “cea mai mare bucurie a finlandezilor in lunile lungi de iarna”.

Sauna este faina si pentruca este cam interzis sa mergi imbracat 🙂
Asa ca, vorba aia, cand esti la Roma, fa ca romanii.
In rest tot sauna: transpiri, mai faci un dus, mai stai o tura in pielea goala in sauna, mai faci inca un dus 🙂
E o experienta sa treci peste inhibitii si sa-ti lasi corpul liber.
Ei bine, si stati linistiti sauna e unisex 🤪

Concluzii

Despre Finlanda ca si impresie rapida

• este o tara care are mult respect fata de natura. Aprox 75% din suprafata tarii e inca impadurita. Spun inca pentru ca am vazut si la ei vagoane pline cu busteni si din ce ni s-a spus in ultima vreme exploateaza si ei mai mult, mai ales brazi care ajung ambalaje.
• s-au adaptat la conditiile de temperaturi scazute. Daca pe noi temperaturile negative ne sperie, pentru ei par a fi parte din normal. Bicicletele nu hiberneaza, chiar daca drumurile sunt acoperite de zapada

As fi zis ca fiind nordici sunt mai politicosi i. trafic, dar aici incepuseram sa ne uitam de 3 ori inainte sa traversam. Ei nu prea dau prioritate pietonilor asa ca trebuie sa fii iute cand treci strada.

Din ce ne-a zis un francez stabilit in Rovaniemi de 4 ani, finlandezii sunt distanti, nu se imbratiseaza, nu se pupa, parca se pregateau de pandemie.
Probabil ca asa este. Ieri la sauna, am stat la povesti cu doua finlandeze, desigur toate 3 la nudul gol, si au fost tare prietenoase. Poate or fi mai deschisi cu turistii.
Si ele mi-au zis ca finlandezii au cate o sauna in fiecare casa 🙂

Si ne-am muta aici?

Am realizat ce diferenta e cateodata sa vezi un loc in anotimpuri diferite.
In nord monocromia peisajului ne-a izbit, cred ca mai mult decat frigul. Daca nu batea vantul cand erau sub 10 era chiar ok.

Am realizat ca pielea mea nu-i adaptata temperaturilor locale ca pielea de pe maini mi s-a cam facut praf.
Localnicii sunt mai rezistenti ca am dat de o fata dimineata la 7, la minus 14, care-si plimba cainele intr-un pardesiu, cu picioarele goale si in sandale 🤪

Categoric vrem sa revenim vara sau toamna, insa in nord care mi-a placut fff mult.
Are un farmec apare, chiar daca-i lipsesc muntii nostri. Se pare ca daca continuam spre nord gasim si ceva muntii ei avand si o statiuni de schi, Levi. Ma gandeam cum o fi sa schiezi la -15. Eu zic pas.

Si cu asta multumim de